bobby

- healthblog

14 Jun 2023

Înțelegerea hipertensiunii arteriale: definiție și clasificare

Hipertensiunea arterială, cunoscută în mod obișnuit sub denumirea de hipertensiune arterială, este o afecțiune medicală caracterizată prin niveluri crescute persistente ale tensiunii arteriale. Este o problemă semnificativă de sănătate publică la nivel global și este un factor de risc principal pentru boli cardiovasculare, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și insuficiență renală. În acest ghid cuprinzător, vom aprofunda în definiția și clasificarea hipertensiunii arteriale, oferindu-vă o înțelegere mai profundă a acestei afecțiuni predominante.

1. Definiția hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială este definită ca o afecțiune medicală cronică în care forța exercitată de sânge împotriva pereților arterelor este constant prea mare. Tensiunea arterială se măsoară folosind două valori: presiunea sistolică, care reprezintă presiunea din artere când inima se contractă, și presiunea diastolică, care reflectă presiunea când inima este în repaus între bătăi. Unitatea de măsură a tensiunii arteriale este milimetrii de mercur (mmHg).

Orientările actuale ale Asociației Americane de Inimă (AHA) și Colegiului American de Cardiologie (ACC) clasifică tensiunea arterială în mai multe categorii:

Tensiune arterială normală:

O citire a tensiunii arteriale este considerată normală atunci când presiunea sistolice este mai mică de 120 mmHg și presiunea diastolică este mai mică de 80 mmHg. Persoanele cu tensiune arterială normală sunt sfătuite să mențină un stil de viață sănătos pentru a preveni dezvoltarea hipertensiunii.

Tensiune arterială crescută:

Tensiunea arterială crescută este o categorie nouă introdusă în cele mai recente ghiduri. Este definită ca o presiune sistolică cuprinsă între 120-129 mmHg și o presiune diastolică sub 80 mmHg. Deși nu sunt clasificate ca hipertensiune arterială, persoanele cu tensiune arterială crescută prezintă un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială în viitor. Modificările stilului de viață sunt recomandate pentru a gestiona eficient tensiunea arterială.

Hipertensiune arterială Etapa 1:

Hipertensiunea arterială Stadiul 1 este diagnosticată atunci când presiunea sistolică variază între 130-139 mmHg, sau presiunea diastolică este cuprinsă între 80-89 mmHg. În această etapă, stilul de viață se modifică și, în unele cazuri, pot fi prescrise medicamente pentru a gestiona eficient tensiunea arterială și pentru a reduce riscul de complicații.

Hipertensiune arterială Etapa 2:

Hipertensiunea arterială Etapa 2 este caracterizată de niveluri mai ridicate ale tensiunii arteriale. Este diagnosticat atunci când presiunea sistolica este de 140 mmHg sau mai mare, sau presiunea diastolică este de 90 mmHg sau mai mare. Intervenția medicală promptă, inclusiv modificarea stilului de viață și medicația, este necesară pentru a controla tensiunea arterială și a minimiza riscul de complicații cardiovasculare.

Criza hipertensivă:

Criza hipertensivă este o afecțiune gravă și care poate pune viața în pericol, care necesită asistență medicală imediată. Este definită ca o presiune sistolică care depășește 180 mmHg și/sau o presiune diastolică care depășește 120 mmHg. Crizele hipertensive pot fi clasificate în continuare în urgență hipertensivă, care nu implică afectarea acută a organelor, și urgență hipertensivă, care este însoțită de dovezi de afectare a organelor țintă. Aceste situații necesită spitalizare urgentă și monitorizare atentă pentru a preveni complicațiile grave.

Aflați mai multe despre valorile tensiunii arteriale de la American Heart Association.

2. Clasificarea hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială poate fi clasificată în două tipuri principale: hipertensiune arterială primară (esențială) și hipertensiune arterială secundară. Înțelegerea diferențelor dintre aceste tipuri este crucială pentru diagnosticarea corectă și gestionarea eficientă a hipertensiunii arteriale.

Hipertensiune arterială primară (esențială):

Hipertensiunea primară este cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială, reprezentând aproximativ 90-95% din cazuri. Cauza exactă a hipertensiunii primare este adesea necunoscută, dar se crede că rezultă dintr-o combinație de factori genetici și de mediu. Factorii de risc asociați cu hipertensiunea primară includ vârsta, antecedentele familiale, obezitatea, stilul de viață sedentar, consumul ridicat de sare, consumul excesiv de alcool și anumite afecțiuni medicale subiacente, cum ar fi diabetul și bolile de rinichi.

Hipertensiunea primară se dezvoltă de obicei pe o perioadă lungă și este influențată de diverși factori ai stilului de viață. Tinde să fie cronică și necesită un management pe tot parcursul vieții pentru a controla tensiunea arterială și a reduce riscul de complicații. Modificările stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase, bogate în fructe, legume și cereale integrale, exerciții fizice regulate, gestionarea greutății, consumul limitat de alcool și restricția de sodiu, joacă un rol crucial în gestionarea hipertensiunii primare.

Planul de alimentație DASH este o abordare dietetică bine-cunoscută recomandată persoanelor cu hipertensiune arterială, concentrându-se pe reducerea aportului de sodiu și punând accent pe fructe, legume și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

Hipertensiune arterială secundară:

Hipertensiunea secundară reprezintă aproximativ 5-10% din cazurile de hipertensiune arterială și este cauzată de o afecțiune medicală subiacentă sau de medicamente specifice. Spre deosebire de hipertensiunea primară, hipertensiunea secundară are o cauză clar identificabilă. Diferiți factori pot contribui la hipertensiune arterială secundară, inclusiv boala renală, tulburările hormonale (cum ar fi aldosteronismul primar sau sindromul Cushing), anumite medicamente (cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau contraceptivele orale), apneea obstructivă în somn, problemele tiroidiene și consumul de droguri sau alcool. abuz.

Tratamentul hipertensiunii secundare se concentrează pe abordarea cauzei subiacente. Odată ce afecțiunea de bază este diagnosticată și gestionată corespunzător, nivelurile tensiunii arteriale revin adesea la normal sau pot fi controlate eficient cu medicamente și modificări ale stilului de viață. Eforturile de colaborare între profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv medicii primari, specialiștii și farmaciștii, sunt esențiale în diagnosticarea și gestionarea hipertensiunii arteriale secundare.

Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și de Rinichi (NIDDK) oferă informații valoroase despre legătura dintre boala de rinichi și hipertensiune arterială.

3. Complicațiile hipertensiunii arteriale

Când este lăsată necontrolată sau prost gestionată, hipertensiunea arterială poate duce la diverse complicații, având un impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții unei persoane. Unele dintre complicațiile potențiale asociate cu hipertensiunea arterială includ:

1. Boli cardiovasculare:

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, inclusiv boala coronariană, insuficiența cardiacă, atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Tensiunea arterială crescută persistentă poate deteriora arterele, făcându-le mai puțin flexibile și mai predispuse la acumularea plăcii. Acest lucru poate duce la îngustarea arterelor și la reducerea fluxului de sânge către inimă și alte organe vitale, crescând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.

Aflați mai multe despre legătura dintre hipertensiune arterială și bolile cardiovasculare de la American Heart Association.

2. Boala de rinichi:

Rinichii joacă un rol crucial în reglarea tensiunii arteriale. Hipertensiunea cronică poate deteriora vasele de sânge din rinichi, afectând funcția acestora și ducând la boli renale sau chiar insuficiență renală. Dimpotrivă, bolile de rinichi pot contribui și la dezvoltarea sau agravarea hipertensiunii arteriale, creând un cerc vicios. Gestionarea corectă a hipertensiunii arteriale este crucială pentru a proteja sănătatea rinichilor și pentru a preveni complicațiile legate de bolile renale.

3. Complicații oculare:

Hipertensiunea arterială poate afecta vasele mici de sânge din ochi, ducând la complicații oculare. Retinopatia, caracterizată prin afectarea retinei, este o complicație frecventă a hipertensiunii arteriale. Poate duce la probleme de vedere sau, în cazuri severe, chiar orbire. Examenele oculare regulate sunt recomandate persoanelor cu hipertensiune arterială pentru a monitoriza și detecta orice semne de retinopatie.

Institutul Național pentru Ochi (NEI) oferă informații valoroase despre retinopatie și asocierea acesteia cu hipertensiunea arterială.

4. Deficiențe cognitive:

Cercetările sugerează că hipertensiunea arterială poate contribui la declinul cognitiv și la un risc crescut de a dezvolta afecțiuni precum demența vasculară și boala Alzheimer. Hipertensiunea arterială poate deteriora vasele de sânge din creier, afectând funcția cognitivă și crescând probabilitatea problemelor de memorie, dificultăților de gândire și de raționament și alte tulburări cognitive.

Asociația Alzheimer oferă perspective asupra relației dintre hipertensiune arterială și tulburări cognitive.

5. Modificări ale stilului de viață pentru managementul hipertensiunii

Gestionarea hipertensiunii implică adesea o combinație de modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, medicamente. Schimbările stilului de viață joacă un rol crucial în controlul tensiunii arteriale și în reducerea riscului de complicații. Iată câteva modificări cheie ale stilului de viață care pot fi implementate:

1. Dieta sanatoasa:

Adoptarea unei alimentații sănătoase este esențială pentru gestionarea hipertensiunii arteriale. Planul de alimentație DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandat pe scară largă. Accentuează consumul de fructe, legume, cereale integrale, proteine ​​slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Această abordare este bogată în nutrienți precum potasiu, calciu și magneziu, care s-a dovedit că ajută la scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, pune accent pe reducerea aportului de sodiu (sare), deoarece consumul excesiv de sodiu poate contribui la hipertensiune arterială. Indivizii ar trebui să urmărească să limiteze alimentele procesate, fast-food-urile și condimentele bogate în sodiu, încorporând în același timp mesele proaspete și de casă în rutina lor zilnică.

2. Activitate fizică regulată:

Angajarea într-o activitate fizică regulată este crucială pentru gestionarea hipertensiunii arteriale. Activitatea fizică ajută la întărirea inimii, la îmbunătățirea circulației și promovează pierderea sau menținerea în greutate. Asociația Americană a Inimii recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată sau 75 de minute de exerciții aerobice de intensitate viguroasă pe săptămână, împreună cu activități de întărire musculară de cel puțin două ori pe săptămână. Exemple de activități de intensitate moderată includ mersul rapid, mersul cu bicicleta, înotul și dansul, în timp ce activitățile de intensitate viguroasă includ alergarea, aerobicul și practicarea sporturilor. Este important să alegeți activități plăcute și durabile pentru a menține aderarea pe termen lung.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) oferă ghiduri detaliate și resurse pentru activitatea fizică.

3. Managementul greutății:

Menținerea unei greutăți sănătoase este benefică pentru gestionarea hipertensiunii arteriale. Greutatea corporală în exces, în special în jurul taliei, crește riscul de a dezvolta hipertensiune arterială. Pierderea chiar și a unei cantități mici de greutate poate avea un impact pozitiv asupra tensiunii arteriale. Se recomandă să urmăriți un indice de masă corporală (IMC) în intervalul normal (18,5-24,9 kg/m²) și să urmăriți o circumferință a taliei mai mică de 40 inchi (102 cm) pentru bărbați și mai puțin de 35 inci (88 inchi). cm) pentru femei.

Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui (NHLBI) oferă resurse și strategii pentru gestionarea greutății.

4. Managementul stresului:

Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. Prin urmare, implementarea tehnicilor de management al stresului este benefică pentru managementul hipertensiunii arteriale. Tehnici precum exercițiile de respirație profundă, meditația, yoga și angajarea în hobby-uri sau activități care promovează relaxarea pot ajuta la reducerea nivelului de stres. Activitatea fizică regulată acționează, de asemenea, ca un eliberator de stres. Este important să identificați factorii declanșatori ai stresului personal și să dezvoltați mecanisme de coping pentru a le gestiona eficient.

5. Limitați consumul de alcool:

Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și, de asemenea, poate reduce eficacitatea medicamentelor pentru hipertensiune. Se recomandă limitarea consumului de alcool la niveluri moderate, ceea ce înseamnă până la o băutură pe zi pentru femei și până la două băuturi pe zi pentru bărbați. Este important de reținut că pentru persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate sau care iau anumite medicamente, se poate recomanda evitarea completă a alcoolului. Este întotdeauna recomandabil să consultați un profesionist din domeniul sănătății pentru a determina nivelul adecvat de consum de alcool în funcție de circumstanțele individuale.

6. Renunțarea la fumat:

Fumatul și expunerea la fumatul pasiv pot agrava semnificativ hipertensiunea arterială și pot crește riscul de complicații cardiovasculare. Renunțarea la fumat este crucială pentru sănătatea generală și gestionarea hipertensiunii arteriale. Există diverse programe de renunțare la fumat, medicamente și grupuri de sprijin disponibile pentru a ajuta persoanele în călătoria lor de a renunța la fumat. Este important să căutați ajutor profesionist și să dezvoltați un plan personalizat pentru a renunța cu succes la fumat și a reduce riscul de complicații legate de hipertensiune arterială.

Smokefree.gov oferă resurse utile și sprijin pentru persoanele care doresc să renunțe la fumat.

7. Monitorizare regulată a tensiunii arteriale:

Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este esențială pentru persoanele cu hipertensiune arterială. Permite detectarea precoce a oricăror fluctuații sau creșteri ale tensiunii arteriale, care pot fi abordate cu promptitudine. Monitorizarea se poate face la domiciliu folosind un tensiometru la domiciliu sau programând controale regulate cu profesioniștii din domeniul sănătății. Păstrarea unei evidențe a valorilor tensiunii arteriale ajută persoanele și furnizorii de asistență medicală să evalueze eficacitatea tratamentului și să facă ajustările necesare.

8. Aderența la medicamente:

În unele cazuri, doar modificările stilului de viață pot să nu fie suficiente pentru a controla tensiunea arterială. Medicamentele prescrise de profesioniștii din domeniul sănătății joacă un rol vital în gestionarea hipertensiunii arteriale. Este important să luați medicamente conform prescripției, să urmați doza și frecvența recomandate și să participați la întâlniri regulate de urmărire pentru a monitoriza eficacitatea medicamentului. Orice îngrijorări sau efecte secundare trebuie discutate cu furnizorul de asistență medicală pentru a asigura un management adecvat.

Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) oferă informații despre înțelegerea etichetelor medicamentelor eliberate pe bază de rețetă și a siguranței medicamentelor.

4. Concluzie

Hipertensiunea arterială sau hipertensiunea arterială este o afecțiune medicală răspândită, cu implicații grave asupra sănătății și bunăstării generale. Este important să înțelegem definiția și clasificarea hipertensiunii arteriale pentru a facilita diagnosticul precoce, managementul adecvat și prevenirea complicațiilor.

Hipertensiunea arterială primară, cea mai frecventă formă, se dezvoltă adesea treptat și este influențată de diverși factori ai stilului de viață. Hipertensiunea arterială secundară, pe de altă parte, apare din cauza unei afecțiuni medicale subiacente sau a unor medicamente specifice. Identificarea cauzei de bază a hipertensiunii arteriale este crucială pentru un management eficient.

Complicațiile hipertensiunii includ boli cardiovasculare, boli de rinichi, complicații oculare și tulburări cognitive. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, modificările stilului de viață și respectarea medicamentelor prescrise sunt esențiale pentru controlul tensiunii arteriale și pentru minimizarea riscului de complicații.

Este important să vă consultați cu profesioniștii din domeniul sănătății, să urmați recomandările acestora și să mențineți un stil de viață sănătos pentru a gestiona eficient hipertensiunea arterială. Înțelegând hipertensiunea și luând măsuri proactive, oamenii pot duce o viață mai sănătoasă și pot reduce povara acestei preocupări semnificative de sănătate publică.

Tags:

Share:
Skip to content